10 locuri să-ţi faci cruci dacă tot te duci la mare pe timp de pandemie

Autorităţile ne tot îndeamnă cu spălatul pe mâini, distanţare socială şi purtatul măştilor doar că unii dintre noi îşi fac larg cruce şi se duc cu Dumnezeu înainte la marea cea mare şi aglomerată. Apăi dacă tot vă duceti… iată o lista de 10 mânăstiri, asa… ca obiective turistice, unde puteţi face popas pentru reîncărcarea bateriilor, înălţarea spirituală şi un dram de protecţie divină.

  1. Mânăstirea Dumbrăveni – com. Dumbrăveni, 907125, jud. Constanţa – la 70 de km de oraşul Constanţa.

La Dumbrăveni, în urmă cu mai bine de 1500 de ani, a fost construită în stâncă, undeva în pădure, o mică biserică rupestră, pe Valea Ceairului. Aici, din dreptul camerei cu opaiţe a bisericii porneste o galerie de peste treizeci de metri, care, potrivit legendei, ducea, pe sub pămant, la Adamclisi, dar care acum este infundată. Pădurea a luat în stăpanire restul vestigiilor bisericii semirupestre. 

Lângă aceasta, s-a pus mai apoi piatra de temelie a Mânăstirii Dumbrăveni, ocrotită de Sf. Emilian de la Durostorum şi de Acoperământul Maicii Domnului, care adăposteste moaşte ale Sfinţilor Impărati Constantin şi Elena, ale Sfântului Antonie de la Verias, ale Sf. Paraschevi din Grecia şi ale Sfântului Arsenie Capadocianul.

De ce ar veni cineva la mânăstirea Dumbrăveni? Pentru că, între slujbe, poate să vadă Canaraua Fetii şi Pădurea Mireselor – o rezervaţie naturală cu zeci de specii de copaci şi de plante, cu animale şi păsări pe care nu le întâlneşti oriunde, cu fluturi rari. Sau, poate, numai pentru a găsi alinare.


2. Mânăstirea Derventcomuna Lipnița, satul Galița.

Situată la 120 de kilometri distanţă de municipiul Constanţa, pe DN 3, în apropierea localităţii Ostrov, mânăstirea se înalţă impunătoare peste toată valea Bugeacului, putând fi zărită chiar şi de pe Dunăre. Iniţial mânăstirea se numea Crucea de leac datorită crucilor adăpostite aici, denumirea actuală fiind dată de partidul comunist pe când se fla la putere.

De ce ar veni cineva la mâ­năstirea Dervent? Pentru că Mânăstirea Dervent este cunoscută în rândul credincioşilor prin crucile de piatră – făcătoare de minuni, pentru Izvorul Tămăduirii a cărui apă, se spune, vindecă bolile şi pentru Icoana Maicii Domnului – făcătoare de minuni.


3. Mânăstirea Sf. AndreiCa să ajungă aici, pelerinii pot merge până la Cernavodă, după care să se îndrepte spre sud, înspre Ostrov. Când ajung în localitatea Ion Corvin, un indicator îi îndreaptă pe un drum lateral, iar după 3-4 kilometri vor ajunge la mânăstirea situată într-o pădure mirifică.

Mânăstirea este construită în jurul unei peșteri în care tradiția populară susține că a trăit și a creștinat Sfantul Apostol Andrei. Peștera se găsește la mai puțin de 2 kilometri de „Cișmeaua Mihai Eminescu” și la apoximativ 4 kilometri de șoseaua Constanța – Ostrov, fiind clasată ca monument istoric. În peşteră se află icoana Sfântului Andrei şi un fel de pat, scobit în piatră, despre care se spune că era folosit de Apostol pentru a se odihni. În Biserica cea mică se păstrează moaştele Sfântului Andrei: o cruce în formă de X şi o părticică din degetul Sfântului Andrei, adusă de la Mitropolia Trifiliei din Grecia.

Peştera Sfântului Andrei este prima biserică creştină de la noi. În apropiere se mai găseşte şi Izvorul Sfântului Apostol Andrei. Aici se săvârşesc zilnic cele şapte ceasuri, Sfânta Liturghie, se citesc rugăciuni pentru cei bolnavi şi, de asemenea, Molitfele Sfântului Vasile cel Mare.


4. Mânăstirea Cocoş – se află la 6 km distanţă de comuna Niculiţel şi la aproximativ 35 de kilometri vest de oraşul Tulcea.

Mănăstirea este aşezată într-un loc retras, la poalele unui deal învăluit în mireasma pădurilor de tei. În anul 1971, săpăturile arheologice au adus la lumină o criptă care adăpostea moaştele a patru sfinţi mucenici: Zoticos, Attalos, Kamasis şi Philippos. Prăznuirea acestor martiri se face în fiecare an la data de 4 iunie la Mânăstirea Cocoş. Mânăstirea este casă şi pentru un muzeu cu icoane vechi şi obiecte de artă religioasă adunate din parohiile judeţului Tulcea dar şi pentru  o colecţie de carte veche, religioasă, în special românească.


5. Mânăstirea Sf. Apostol Filip – situată între localităţile Deleni şi Ioan Corvin, nu departe de Peştera Sfântului Andrei pe DN 3, Comuna Adamclisi, Constanța.

Ridicată pe dealul de vizavi de cetatea romană de la Adamclisi, Mânăstirea „Sfântul Apostol Filip” datează din 2005 și a fost construită în apropierea cetății unde au fost descoperite moaștele sfinților de la Adamclisi care din 2007 au fost aşezate în biserica mănăstirii. Mânăstirea Adamclisi a fost cuprinsă de un incendiu violent în urma căruia turla lăcașului de cult s-a prăbușit. Detalii pentru a ajuta la reconstrucția Mănăstirii Sfântul Apostol Filip găsiți pe website si pe pagina de Facebook.


6. Mânăstirea Dionisie cel Mic și Efrem cel NouComuna Târgușor, Constanța.

Această mânăstire are ca odor de mare preț o copie a Icoanei Macii Domnului Grabnic-Ascultătoare, adusă în mănăstire în 2012 de la Mânăstirea Dohiariu din Sfântul Munte Athos. În toată lumea sunt doar cinci copii ale acestei Icoane.

Un alt odor al mănăstirii noastre este papucelul Sf. Efrem cel Nou. Pe lângă acestea, mai sunt puse spre închinare părticele de la 33 de Sfinți și Sfinte. Tot omul se poate odihni și răcori la izvorul Sfântului Dionisie din curtea mânăstirii.


7. Mânăstirea Sf. Ioan Casian – Comuna Târgușor, Constanța – se poate ajunge cu masina, plecand din localitatea Mihail Kogalniceanu, pe un drum de 11 kilometri, spre Targușor.

Peştera Sfântului Ioan Casian se află la capătul unei poteci ce pleacă din spatele mănăstirii. După parcurgerea acesteia, trecând printr-o livadă şi coborând într-o vale destul de abruptă, printre stânci şi tufişuri uscate – ai nevoie de puţină condiţie fizică – cobori la peşteră. Pentru detalii despre cazare la Mănăstirea Sfântului Ioan Casian puteţi suna la numărul 0748826239.

Dealul Casienilor e centrul unor situri arheologice în parte necercetate, un ansamblu de grote şi adăposturi uitate. De pe platoul Casienilor cuprinzi toată pustia Scitiei Minor. Dealul şi pădurea de stejari pitici îi poartă numele, ca şi valea dimpreună cu stâncile ce o străjuiesc. Totul aparţine neamului Casienilor: locurile de păşune, iarba şi potecile, satul de peste răul Casimcea, din care acum nu a mai rămas decât un pâlc de trei case-un sat cândva de ţărani nobili. Sunt multe lucruri tainice în Ţinutul Casienilor.


8. Mânăstirea Colilia  – Sfânta Mânăstire a Intrarii Maicii Domnului în Biserică – com. Cogealac, loc. Grădina.

O biserică monumentală este singurul edificiu rămas în picioare din satul german de colonişti de pe teritoriul comunei Cogealac. Satul Colilia (poartă numele unei plante de stepă) nu mai există astăzi însă în luna mai 2006 au venit aici patru maici care au întemeiat o obşte monahală.

 Câmpia Coliliei are ceva cu totul special. Are mister şi asprime mistică. Are ascunzişuri şi cotloane neumblate. Undeva, în stânga, se ridica ciudatele şi contorsionatele Chei ale Dobrogei, cu altare presupus dacice şi o peşteră (cea a „Liliecilor”), despre care se zice ca ar străbate pe sub pământ 140 de kilometri, până spre portul Mangaliei. În dreapta, la câţiva kilometri distanţă, se află mănăstirea „Sfântul Cassian”, împreună cu pădurea şi peştera Sfântului, unde, în mod cu totul inexplicabil, temperatura nu scade niciodată sub douăzeci de grade.

 Ansamblul monahal de la Colilia număra mai multe clădiri: biserica cea mare, corpul de chilii, paraclisul, clopotniţa şi aşezământul social cu misiunea de a adăposti şi întreţine bătrani lipsiţi de posibilităti, fără pensie sau cu pensii foarte mici.


9. Mânăstirea Celic Dere – la 25 de kilometri sud-vest de Tulcea și 12 kilometri vest de Cataloi, pe șoseaua Tulcea – Constanța, în raza comunei Frecăței, pe Valea Celicului.

Mânăstirea Celic-Dere a fost construită în secolul al XIX-lea, ca mânăstire de maici. În paraclisul mănăstirii se găsește icoana Maicii Domnului Nerosaiskaia Făcătoare de Minuni, îmbrăcată în argint şi poleită cu aur, care a scăpat de două ori din foc iar în Biserica Mare a mânăstirii se află Icoana Mântuitorului Iisus Hristos „care se curătă singură”. În partea stangă a catapetesmei se află icoana Maicii Domnului Eleusa, Indurătoarea sau Grabnic Ajutătoarea. Lăcasul monahal posedă o bogată colecţie de artă bisericească veche, muzeul colecţiilor bisericeşti adăpostind obiecte de valoare istorică, artistică şi documentată:

  • 27 de documente în limbile turcă, arabă și persană; 
  • biblia lui Șerban Cantacuzino din 1688;
  • icoana Maicii Domnului din 1600;
  • manuscrise și tipărituri din perioada 1696 – 1898.

Pe peretele dinspre sud, în pronaus, sunt zugrăvite sfintele: Ecaterina, Varvara, Filofteia şi Drosida. Mânăstirea are aspectul unui sat cu gospodării împrăştiate, în care casa stareţei adăposteste muzeul de artă ecleziastică şi biserică. Aici se află singura biserică “dublă” din România: sub lăcaşul de cult se află o altă biserică, mai veche, cu hramul Izvorul Tămăduirii. Curtea mânăstirii este plină cu trandafiri şi tot aici veți putea vedea o moară de vânt considerată monument de arhitectură.


10. Mânăstirea Saonse afla la o distanta de 11 kilometri spre Niculițel, din localitatea Tulcea – DN 22 (E87). Drumul printre dealurile cu vii duce pe frumoasa esplanada din fața Mânăstirii.

Mânăstirea Saon a luat ființă sub stapanirea otomana în anul 1846. În 1916, Saonul a devenit de sine stătător iar din anul 1930 devine mânăstire de maici.

La poarta schitului erau două mori de vânt, care făceau de santinelă. În prezent se află de strajă la Saon doar una din morile de vânt de atunci, ce-ți spune de stai să asculți povești de demult. Mânăstirea Saon este un loc mirific pentru meditație și contemplare. De la clipocitul bălții în carena bărcilor la cântecul broaștelor, la dansul al lebedelor ce-și ascund cuiburile în stuful bălții, la egretele si cufundacii ce cuibăresc tihnite înconjurate de nuferi albi și galbeni. În prezent obștea mânăstirii numără 30 de maici și doi preoți slujitori. Găsiți mai multe detalii pe pagina lor de Facebook.

Share

Un comentariu la „10 locuri să-ţi faci cruci dacă tot te duci la mare pe timp de pandemie”

  1. Pingback: Unde se mănâncă bine pe litoralul românesc? • CITADINA

Lasă un răspuns