La 314 km de București se află Cetatea Enisala, un “cuib de vulturi” care domină împrejurimile! Accesul se face pe drumurile judeţene DJ 222 Tulcea – Enisala – Ceamurlia de Jos şi DJ 223A Enisala – Babadag.
Istoria cetăţii Enisala din Dobrogea
Fortăreaţa medievală Enisala este paznicul canalelor de legătură dintre lacul Babadag şi Razim. Istoricii atribuie construcţia cetăţii negustorilor genovezi, prin prisma faptului că erau singurii care aveau banii necesari pentru ridicarea unei astfel de construcţii dar există şi o a doua ipoteză, care atribuie construirea cetăţii de la Enisala unui principe tătar, idee care ţine cont de faptul că regiunea se afla, în secolul al XIV-lea, sub controlul Hoardei de Aur.
Ce este sigur însă, este faptul că Cetatea Enisala este situată într-un complex arheologic cu numeroase vestigii din epoca neolitică şi până în evul mediu şi este, conform descoperirilor aheologice atestate, ridicată pe urmele unei aşezări geto-dacice. Cea mai veche menţiune a acestui nume o găsim în cronica lui SüKrüllah, datând din prima parte a sec. al XV-lea.
Cetatea Enisala face parte din lanţul de colonii ce includea oraşele din Deltă (Chilia şi Likostomion, Cetatea Albă la gurile Nistrului şi Caffa în sudul Crimeei) şi a avut un rol important în sistemul defensiv al Ţării Româneşti între anii 1397 – 1416, când domnitor era Mircea cel Bătrân.
Acum două secole, generalii armatei ruse au ordonat distrugerea tuturor cetăţilor medievale din nordul Dobrogei unde funcţionau garnizoanele Imperiului Otoman. Una singură a scăpat, pentru că nu mai era activă la momentul acela. Aşa a rămas în picioare Enisala – singura cetate medievală din Dobrogea zilelor noastre.
Enisala, cândva pe ţărmul Mării Negre, azi o cetate în mijlocul câmpiei
Pe când Marea Neagră era una singură cu lacurile Razelm (Razim) şi Sinoe, Enisala străjuia malul înalt din nordul Dobrogei. Însă, pe măsură ce otomanii au înaintat, Marea Neagră s-a retras lăsand uscatul să formeze cordoane de nisip ce au dus la formarea complexului de lagune Razelm (Razim)-Sinoe, cel mai mare din Dobrogea, precum şi a lacului Babadag.
Enisala devine cetate cu vedere la lacurile Razelm şi Babadag şi îşi pierde importanţa strategică. Ultimul comandant otoman al cetăţii este Evli Çelebi, menţionat în 1651. Ulterior cetatea cade în ruină. În 1741, circa 1600 de familii de Lipoveni se stabilesc în localitătile din jurul cetăţii, adăugandu-se grecilor, românilor, bulgarilor, tătarilor, turcilor şi cerchezilor care trăiau deja în zonă.
Cum arată Cetatea Enisala?
Cetatea este de mici dimensiuni, fiind pozitionată pe un teren neregulat şi mai păstrează doar zidurile exterioare, cu câteva bastioane pentru paza zonei, pe o înăltime de 5-10 metri. Mai toată structura cetăţii, inclusiv incinta şi turnurile, este construită din piatră de calcar cioplită, fasonată, de formă cubică. Cetatea are forma unui trapez, cu latura de vest-sud-vest distrusă aproape în întregime. Zidul de incintă este gros de 1,50 m – 1,85 m şi prezintă la exterior, opt turnuri de apărare cu câte trei, patru şi cinci laturi.
Mini muzeul Cetaţii Enisala
Există un mini-muzeu sus la cetate. Veţi găsi acolo câteva exponate, descoperite în timpul săpăturilor, dar şi câteva informaţii referitoare la istoria cetăţii şi împrejurimilor acesteia. Nu vă aşteptaţi la cine ştie ce. Vorbim de o încăpere mică, unde sunt expuse bucăţile de vase şi câteva informaţii. La ieşirea din cetate îţi poţi cumpăra un suvenir, magneţi, pliante sau cărţi despre istoria acestui loc. Noi ne-am ales cu o monedă ca să marcăm momentul.
Panorama de la Cetatea Enisala
Se spune că aici poţi vedea cele mai frumoase apusuri şi răsărituri din Dobrogea iar dacă stai cu spatele la cetate, vei observa priveliştea extraordinară a canalelor ce leagă lacul Babadag (unul dintre puţinele locuri din România în care încă se mai găseşte anghila) de lacul Razim.
Sunt mulţi curioşi care urcă dealul dintre ape. Şi mulţi vor pleca de aici impresionaţi mai degrabă de amplasarea cetăţii în vârful dealului şi de peisajul oferit de aceasta. Vă recomand cu tărie să aşteptaţi apusul soarelui. E demenţial.
Program şi taxa de vizitare:
- Luni: închis. Marţi – Duminică: 10:00 – 18:00.
- Taxa vizitare: 8 Lei pentru adulţi, 4 Lei pentru pensionari, preşcolari, elevi şi studenţi.
- Website | Facebook
Bonus:
- Dacă te abaţi vreo 10 km spre Sarichioi şi faci dreapta pe undeva pe la Tariverde, vei putea bifa şi Cetatea Histria.
- Geamia Ali-Gâzi Paşa – monument istoric de clasa A, construită la începutul secolului XVII a avut şansa unor fonduri serioase pentru restaurare din Turcia aşa că merită un popas.