#plebeulamuzeu: Electrica, fă şi tu ceva cu Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida, ce pilele lu’ Karpen!

Aşa mă apucă nervii când ştiu că se poate şi altfel… Mă scuzaţi. Să începem cu începutul: azi vă povestesc despre Muzeul Naţional Tehnic “prof. ing. Dimitrie Leonida”, situat oficial pe Str. Candiano Popescu nr. 2, sector 4 dar accesibil din Parcul Carol.

Steampunk de România

Dacă v-a plăcut Jules Verne atunci o să vă placă la maximum aura steampunk a Muzeului Naţional Tehnic “prof. ing. Dimitrie Leonida” pentru că îţi dă ocazia să călătoreşti în timp, prin lunga istorie a tehnicii româneşti şi mondiale.

Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida este cel mai important muzeu tehnic din România (găseşti pe link o listă a muzeelor tehnice din ţară) prin numărul şi valoarea obiectelor deţinute. Muzeul a fost fondat în 1909 de inginerul Dimitrie Leonida şi pe 18 mai 2019, s-au împlinit 110 ani de la înfiinţarea sa. Întins pe o suprafată de 4500 mp, dintre care 1000mp sunt în aer liber, muzeul este împărţit pe mai multe secţii, care nu par foarte atractive pentru cei care nu sunt atraşi în mod deosebit de fizică sau de ramurile acesteia.

Surpriză: Dimitrie Leonida nu e doar numele unei staţii de metrou!

Muzeul are o istorie interesantă, dar si zbuciumată, schimbând mai multe spaţii în care şi-a desfăşurat activitatea. Aproximativ 300 din cele 5000 de exponate ale Muzeului Tehnic Dimitrie Leonida sunt de o valoare foarte mare, fiind unicate sau foarte rare în lume. Printre acestea: cilindrul maşinii cu abur de la „moara cu foc“ a lui Gh. Assan (1853), primul tip de telefon utilizat în România în 1882 sau dinamul Edison (1884) care alimenta Teatrul Naţional din Bucureşti (primul teatru din România iluminat electric). Muzeul are 30 de bunuri clasate în Patrimoniul Cultural Naţional din România.

Colecția de vehicule de la Muzeul Naţional Tehnic “prof. ing. Dimitrie Leonida”:

  • OLDSMOBIL Curved Dash (1901-1904) – a aparținut doctorului Carol Davila;
  • Camionul GARDNER SERPOLLET (1895) – probabil motivul pentru care s-au făcut primele reclamații ever la primăria Bucureştiului din cauza zgomotului pe care îl făcea;
  • PERSU (1923) – primul automobil cu formă aerodinamică din lume, având roțile incluse în interiorul caroseriei. El este motivul pentru care mașinile de astăzi arată așa cum le vedem;
  • Duesenberg Straight Eight (1930) – precursorul mașinilor de Formula 1 din ziua de astăzi. În stare restaurată, un Straight 8 precum acesta din muzeu depășește 250.000 de dolari…;
  • N.A.G. (1910) – automobilul electric, strămoșul hibrizilor de astăzi;
  • Cadillac V8 (1924) – una dintre emblemele muzeului, situat chiar la intrarea în muzeu. Este în proporție de 99% original, singurele modificări fiind semnalizatoarele față și volanul preluate de la un Buick. Este expus în muzeu de vreo trei decenii şi nu este funcţional, în schimb funcţionează radioul din interior.

De asemenea este prezentă o colecție de motorete și motociclete, din diferite perioade, cât și biciclete, unele chiar dinainte de anii 1900, având roți de lemn, dar și un velociped pe care îl ţin sub scară ca să nu se mai urce vizitatorii pe el.

Printre exponatele Muzeului Tehnic se mai numără:

  • Motorul sonic Gogu Constantinescu
  • motorul de la primul submarin al marinei române „Delfinul„, 
  • motor avion IAR-K 14, din anul 1937 considerat în epocă, prin performanţele tehince, pe locul II în Europa;  
  • Macheta avionului Vuia (avion care la 18 martie 1906 s-a ridicat în aer la Montesson – Franta pentru prima dată în lume doar cu mijloace proprii de bord); 
  • Primul aparat de zbor individual realizat și brevetat de Justin Capră în 1958; 
  • Pilele Karpen (ah! pilele!) cu electrozi din aur și platină; 
  • primul laser românesc și al doilea din lume realizat de fizicianul Ion Agârbiceanu;
  • Eolipila lui Heron, prima maşină cu reacţie cunoscută în lume. Este vorba despre o sferă cu două ajutaje dispuse la 180 de grade.

Acu’ să vă povestesc de unde frustrarea pe Electrica şi pe alţii:

  1. Clădirea, aflată azi în patrimoniul şi administarea Electrica Serv, a fost ridicată în urmă cu circa 100 de ani, a supravieţuit cutremurelor din ’40 şi ’77, dar nu a fost consolidată niciodată. Din 1985, tavanul este sprijinit de nişte bare de fier, iar temelia e şubrezită. Există însă şi o perspectivă optimistă care ar asigura un destin mai bun pentru muzeu: proiectul Parcul Național al Stiintei și Tehnicii. Da’ bine că la Electrica Serv au programe de CSR: www.electrica.ro/csr/. Ntz, ntz, ntz.

Noi ținem de o societate comercială, iar ei nu pot să investească în ceva ce au doar în administrare”, spune Albani. „Codul Civil nu-ți dă voie să administrezi un bun al statului. Clădirea trebuie rearanjată, că sunt instalațiile electrice care sunt. Am igrasie. Obiectele trebuie restaurate. Vreau să dau drumul la sectorul exterior.” – Laura Albani, director muzeu.

Scena9

Personalul a ajuns la doar șase oameni, „toate femei”, iar site-ul instituției e blocat din 2015. Promovarea o face însăși directoarea muzeului pe Facebook.

2. Muzeul Tehnic din München (sursa inspirației lui Dimitrie Leonida) este vizitat anual de 1,5 milioane de vizitatori. Al nostru, în ciuda exponatelor de mare valoare este vizitat de cca 15.000 de oameni pe an, în majoritate elevi, deoarece multe piese sunt încă funcţionale, iar copiii pot testa pe ele legile fizicii.

3. Muzeul dispune de o bibliotecă de peste 20.000 volume de știință și tehnică (donația inginerului Dimitrie Leonida) și de o fototecă cu peste 10.000 imagini pe care reprezentanţii muzeului se chinuie să o digitalizeze de ceva timp. Cam la fel cum e şi cu restaurarea / recondiţionarea clădirii şi a exponatelor. Spaţiul de expunere este destul de redus aşa că o mulţime de alte obiecte sunt depozitate în sălile la care publicul nu are acces. Printre ele se află prima staţie de radioemisie de la Băneasa, „modulul Apollo 114 pe care ni l-au donat americanii” sau moara de apă cu făcaie, o precursoare a turbinelor de la hidrocentrale, considerată o expresie a geniului popular românesc.

4. Porțiunea de-afară (ca şi etajul), unde sunt tractoare, avioane sau tramvaie vechi e închisă publicului, pentru că trebuie recondiționată.

5. Din 2013, de când Laura Albani e în funcție, muzeul a cumpărat un singur obiect – o bicicletă Opel din ’41, „numărul 5 de fabricație”. „M-am dat peste cap ca să-i conving pe toți s-o plătim. Domnul [de la care am luat-o] a fost extrem de drăguț și ne-a dat-o cu 300 de lei.”

Alte obiective turistice în zona Parcului Carol

Muzeul este amplasat într-o zonă ce reprezintă un punct de atracţie turistică. Iată câteva din monumentele tehnice din vecinătate:

  • Gara Filaret, de unde în 1869 s-a inaugurat prima cale ferată din România;
  • Uzina electrică Filaret construită în 1906-1908. Clădirea este asemănătoare celor din zona oraşului Lille din Franţa şi este în evidenţa patrimoniului tehnic naţional;
  • Fântâna arteziană cu zodiac (1934), aflată la intrarea în parc, construită în timpul lui Nicolae G. Caranfil, fost director general la societatea de Gaz şi Electricitate;
  • O alee cu tei seculari duce la Monumentul Eroului Necunoscut străjuit de patru tunuri folosite în primul război mondial. Monumentul a fost amenajat în acest loc în 1923, mutat la Mărăşeşti în 1962 şi a revenit la vechiul amplasament în 1992;
  • Teatrul în aer liber „Arenele Române”, construit de ing. Elie Radu cu 4500 locuri, similar unor teatre din Italia;
  • În apropierea Arenelor Române se află două fântâni monumentale, din piatră placată cu marmură, una construită în 1870 de George Cantacuzino, primarul capitalei (motiv pentru care prin votul consiliului municipal din 8 august 1969 îi poartă numele) şi o alta construită în 1906 cu prilejul organizării parcului (cunoscută sub denumirea de Fântâna Minelor şi Carierelor);
  • Primul pod din beton armat (1906) construit de Gogu Constantinescu întemeietorul sonicităţii;
  • Turnul lui Ţepeş de unde fizicianul Emil Giurgea, cu aparatură adusă din Franţa, pe cheltuiala proprie, realiza transmisiuni radiotelegrafice (1914);
  • Observatorul Astronomic Militar și Vila Bosianu.

Bucuraţi-vă de “Giganţii” sculptorilor români, Stork şi Paciurea, de podul de beton al lui Gogu Constantinescu, de Mausoleul Eroului Necunoscut, de Castelul lui Vlad Ţepeş, o copie a Cetăţii Poenari sau de teatrul de vară de la Arenele Romane. Traversaţi apoi strada să faceţi o poză şi cu scările pictate de pe Strada Xenofon.

Share

Faci un comentariu sau dai un răspuns?